Rostite sau scrise, vii, uitate sau dispărute, cuvintele unei limbi vorbesc despre cei ce le folosesc sau le-au folosit, despre viaţa, identitatea, actele, atitudinile lor.

Cum s-a ajuns de la Ecaterina la caterincă şi catiuşă, de la Catrina la catrinţă, de la regele ilir Gentius la genţiană?

De ce des  şi dens, a saluta şi a săruta continuă aceleaşi cuvinte latine?

De ce săvârşi şi sobor  au aceeaşi origine cu sfârşi  şi zbor?

De ce turcescul pehlivan „erou a devenit în română „şarlatan”” ?

Ce spun despre istoria României toponime ca Lunca Huţanilor, Ghermăneşti, Grădişte, Şchei etc.?

Disciplină ştiinţifică riguroasă, istoria vocabularului poate oferi poveşti fascinante, încântătoare, dar adevărate, ca în acest volum al acad. Marius Sala.